Yup, a mai trecut un an si am schimbat prefixul.I'm getting old...poate la varsta asta n-ar trebuie sa-mi pese sau sa ma ingrijoreze lucru asta dar cum eu sunt pe de'andoasele ma sperie si ma intristeaza.Cum imi sta in fire, de ziua mea n-am petrecut,n-am simtit nevoia.Am simtit doar ...tristete.In ultimii ani e singurul lucru pe care-l simt de ziua mea:)Timpul trece si stiu ca nu-mi sta in putere sa-l opresc si mai mult decat atat, parca e mai greu ca niciodata sa tin pasul cu el:)Ma uit in urma si vreau sa bifez realizarile din ultimul an...e greu sa gasesc ceva care sa ma fi multumit pe deplin, sau ceva devenit realitate din tot ce mi-am dorit cu adevarat.Am o slujba bunicica,am o surioara ce ma umple de fericire...si...si o iubire doar a mea,de care nimeni nu stie,care-mi ingreuneaza psihicul,fizicul...
Blow the candless and make a wish...m-am gandit 2 zile ce sa-mi doresc,ce ar fi mai important in momentul asta pt mine,de ce am nevoie urgent...si cand a ajuns in fata celor 20 de lumanari am avut un blank total:) Am inchis ochii am strans din dinti si am rastit cu voce tare in coridoarele mintii singura dorinta ce a iesit la suprafata din negura...Mi-am dat seama ulterior ca iar ma las dusa de val si ca am inceput iar sa cred in povesti, sa-mi doresc poate imposibilul,ca pierd din vedere lucruri mai importante decat ceea ce mi-am dorit...n-am mai fost atat de egoista in a-mi dori ceva de cand am implinit 16 ani.:)
Dar cine poate sa ma acuze ca-mi doresc iubire?Dar o iubire sincera si adevarata,care sa ma protejeze, sa ma incite, sa-mi ofere siguranta si clipe de neuitat?
Nici nu mai sunt in stare sa-mi stabilesc niste teluri pt anul ce vine,parca totul e inghetat in mine...minte, ratiunea....nu simt decat cum imi clocoteste sangele in vene si cum ma podidesc lacrimile cateodata
E grea povara ce-o duc pe umeri....si-mi umbreste mintea:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu